ZIUA IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI:

Primul imn de stat al României a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs care avea ca premiu 100 de galbeni, piesa compusă de Eduard Hubsch, „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, a fost aleasă câștigătoare și a fost folosită fără versuri până în 1881. Piesa este cunoscută și în zilele noastre în forma marșului de întâmpinare al armatei care se aude în ceremoniile de întâmpinare a delegaților oficiale.

La originea compoziției imnului național de astăzi, „Deșteaptă-te române”, stă poemul patriotic „Un răsunet”, operă a lui Andrei Mureșanu, pe o melodie aleasă de Anton Pann, publicat în numărul iunie-iulie al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură” din anul 1848. Se cunoaște faptul că piesa a fost cântată în timpul celor mai grele conflicte în care a fost implicată țara noastră: Războiul de Independență (1877-1878), Primul Război Mondial, cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și la Marea Unire din anul 1918.

După instaurarea regimului comunist și până la Revoluția din anul 1989, Imnul „Deșteaptă-te române” a fost interzis de către autorități. După acea dată, însă, a fost ales ca Imn Național al României, așa cum s-a întărit și prin Constituția din anul 1991. Șapte ani mai târziu, la 29 iulie a fost proclamată „Ziua Imnului Naţional al României”, prin Legea 99 din 26 mai 1998.

Anul acesta la sărbătorirea Zilei Imnului Național au participat marinari militari din diferitele garnizoane ale țării. Astfel, la Constanța, ceremonia a avut loc în Piața Ovidiu, în vreme ce la Mangalia și la Bagadag ea s-a desfășurat la bordul navelor militare.