MACHETA DISTRUGĂTORULUI „REGELE FERDINAND”: EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE: În scopul întăririi capacităţii de luptă a marinei militare în cursul anului 1924 se alcătuieşte un al cincilea program naval, eşalonat pe mai mulţi ani, în compunerea căruia Inspectoratul General al Marinei preconiza următoarea dotare: trei crucişătoare uşoare, 16 contratorpiloare, 18 submarine, 12 nave antisubmarine. 12 torpiloare, o navă puitoare de mine, o navă-şcoală, construirea unei baze navale pentru adăpostirea flotei militare maritime. Din motive de ordin economic şi financiar, programul de înzestrare navală nu va putea fi îndeplinit decât parţial în anii ce au urmat, cu mare întârziere şi într-o măsură nesatisfăcătoare. În plus, parte din navele existente au fost scoase din…

MACHETA BRICULUI „MIRCEA” Bricul „Mircea” a fost prima navă-școală a Marinei Militare Române, construită la firma britanică „Thames Ironworks” din Londra, în 1881. Necesitatea dotării cu o astfel de ambarcațiune era una stringentă, mai ales că tânara marină română dispunea de o instituție de îmvățământ care reclama o navă-școală: Școala Copiilor de Marină de la Galați.             Sosit în țară în anul 1882, bricul, având corpul din lemn (doar coastele erau din fier), avea un deplasament de 360 t, lungimea de 36 m, lățimea de 7.6 m și un pescaj de 3.6 m. El putea atinge o viteză de 8/12 Nd, asigurată de o mașină cu 2 cilindri, de 160…

TIMONA DE PE CRUCIȘĂTORUL ELISABETA Nava „Elisabeta”, primul crucișător din istoria Marinei Militare Române, a fost rezultatul celui de-al doilea program de înzestrare, alături de trei canoniere și trei torpiloare. Construit de firma britanică „Armstrong”, din Newcastle în 1887, crucișătorul avea următoarele caracteristici: deplasament 1320 t, lungime 72 m, lățime 10.25 m, pescaj 4.2 m. Armamentul era format din 4 tunuri Krupp de 150 mm, 4 tunuri de 57 mm Nordenfelt, 2 tunuri revolver Hotchkiss de 37 mm, 2 mitraliere cu câte 5 țevi Nordenfelt și 4 tuburi lanstorpile Whitehead. Nava a participat la misiuni importante la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum serbările columbiene de la Genova, din 1892, sau…

Primul imn de stat al României a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs care avea ca premiu 100 de galbeni, piesa compusă de Eduard Hubsch, „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, a fost aleasă câștigătoare și a fost folosită fără versuri până în 1881. Piesa este cunoscută și în zilele noastre în forma marșului de întâmpinare al armatei care se aude în ceremoniile de întâmpinare a delegaților oficiale. La originea compoziției imnului național de astăzi, „Deșteaptă-te române”, stă poemul patriotic „Un răsunet”, operă a lui Andrei Mureșanu, pe o melodie aleasă de Anton Pann, publicat în…

Marţi, 26 iunie, este marcată în România Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. * * * * * Potrivit unor mărturii, Împăratul bizantin Justinian, a înfinţat în anul 535 d.H., două cetăţi dunărene, Recidava şi Literatta, locuite de luptători descendenţi ai dacilor care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a strămoşilor, în culorile roşu, galben şi albastru, aceasta fiind prima atestare a folosirii celor trei culori pe teritoriul actual al României. O altă prezenţă a celor trei culori datează din anul 1185,…