Muzeul Național al Marinei Române și-a propus mereu, printre obiectivele sale, și „punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului”, cu alte cuvinte „cercetarea și documentarea muzeografică și istorico-militară”, după cum este înscris și în misiunea instituției. Concretizarea acestei misiuni de cercetare este realizată prin numeroasele articole, studii și alte tipuri de contribuții ale cercetătorilor din cadrul muzeului, promovate atât pe plan intern, cât și în străinătate. Lucrarea pe care o aducem în prim-plan astăzi, Statul Major Al Forțelor Navale – 160 de ani de datorie împlinită, reprezintă un volum complet și complex, prin care autorii  angajează cititorul în problematici diverse. El a văzut lumina…

Exponatul lunii noiembrie, pe care vi-l prezentăm pe această cale, este tunul KS 30, de calibru 130 mm.             La origine un tun antiaerian, de producție sovietică, tunul KS 30 avea o bătaie și un calibru mari, motiv pentru care a fost ales să doteze bateriile artilerie de coată. Platforma de transport distinctivă avea două osii, fiecare cu câte două roți. Afetul avea patru fălcele rabatabile, iar tragerea se putea face atât electric, cât și manual.             Tunul era deservit de un echipaj de 10 militari și avea un regim de tragere de 12 lovituri pe minut.             Caracteristicile tehnice ale tunului:             Calibru: 130 mm             Greutatea pentru luptă:…

În ultimul trimestru al anului 2020 au văzut lumina tiparului mai multe publicații, apărute sub egida Editurii Muzeului Național al Marinei Române. Este vorba despre deja consacratele publicații anuale, „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație”, prezentând rezultatele sesiunii științifice anuale a muzeului, desfășurată anul acesta online și „Anuarul Muzeului Național al Marinei Române”, tomul XXIII.Având în vedere că anul acesta s-au sărbătorit 160 de ani de la momentul istoric al unirii flotilelor Valahiei și Moldovei într-un singur corp, moment de la care vorbim despre o marină militară română modernă, specialiștii muzeului nostru au elaborat un volum de studii cu scopul promovării contribuției Marinei la…

Volumul conferinței științifice anuale a MNMR, „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație”, a fost indexat în baza de date internațională C.E.E.O.L. (Central and Eastern European Online Library), începând cu tomul XXII, din anul 2019.

Demersul editorial al Muzeului Național al Marinei Române și implicit, al Editurii MNMR, volumul „Statul Major al Forțelor Navale – 160 de ani de datorie împlinită”, a venit ca un demers necesar în marcarea celor 160 de ani de când Marina Militară Română a început să se ridice pe baze moderne începând cu anul 1860, devenind iată, în 2020, un factor de încredere și echilibru în ecuația geostrategică și geopolitică a spațiului Mării Negre și a acelor zone de pe mapamond acolo unde prezența sa este necesară ca stat partener în cele mai puternice alianțe ale lumii. Preocupări ale specialiștilor MNMR în ceea ce privește istoricul Forțelor Navale au existat…

Statul Major al Forțelor Navale a organizat joi, 22 octombrie, la sediul din București, o ceremonie militară, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înființarea Marinei Militare Române moderne, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 173 din data de 22 octombrie 1860 al Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a unificat Flotila Moldovei cu cea a Ţării Româneşti, sub denumirea de Corpul Flotilei. Statul Major al Forțelor Navale a organizat joi, 22 octombrie, la sediul din București, o ceremonie militară, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înființarea Marinei Militare Române moderne, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 173 din data de 22 octombrie 1860 al Domnitorul…

MACHETA DISTRUGĂTORULUI „REGELE FERDINAND”: EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE: În scopul întăririi capacităţii de luptă a marinei militare în cursul anului 1924 se alcătuieşte un al cincilea program naval, eşalonat pe mai mulţi ani, în compunerea căruia Inspectoratul General al Marinei preconiza următoarea dotare: trei crucişătoare uşoare, 16 contratorpiloare, 18 submarine, 12 nave antisubmarine. 12 torpiloare, o navă puitoare de mine, o navă-şcoală, construirea unei baze navale pentru adăpostirea flotei militare maritime. Din motive de ordin economic şi financiar, programul de înzestrare navală nu va putea fi îndeplinit decât parţial în anii ce au urmat, cu mare întârziere şi într-o măsură nesatisfăcătoare. În plus, parte din navele existente au fost scoase din…

MACHETA BRICULUI „MIRCEA” Bricul „Mircea” a fost prima navă-școală a Marinei Militare Române, construită la firma britanică „Thames Ironworks” din Londra, în 1881. Necesitatea dotării cu o astfel de ambarcațiune era una stringentă, mai ales că tânara marină română dispunea de o instituție de îmvățământ care reclama o navă-școală: Școala Copiilor de Marină de la Galați.             Sosit în țară în anul 1882, bricul, având corpul din lemn (doar coastele erau din fier), avea un deplasament de 360 t, lungimea de 36 m, lățimea de 7.6 m și un pescaj de 3.6 m. El putea atinge o viteză de 8/12 Nd, asigurată de o mașină cu 2 cilindri, de 160…

TIMONA DE PE CRUCIȘĂTORUL ELISABETA Nava „Elisabeta”, primul crucișător din istoria Marinei Militare Române, a fost rezultatul celui de-al doilea program de înzestrare, alături de trei canoniere și trei torpiloare. Construit de firma britanică „Armstrong”, din Newcastle în 1887, crucișătorul avea următoarele caracteristici: deplasament 1320 t, lungime 72 m, lățime 10.25 m, pescaj 4.2 m. Armamentul era format din 4 tunuri Krupp de 150 mm, 4 tunuri de 57 mm Nordenfelt, 2 tunuri revolver Hotchkiss de 37 mm, 2 mitraliere cu câte 5 țevi Nordenfelt și 4 tuburi lanstorpile Whitehead. Nava a participat la misiuni importante la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum serbările columbiene de la Genova, din 1892, sau…